Rică Răducanu este unul dintre cei mai carismatici și excentrici portari din istoria fotbalului românesc. Născut pe 10 mai 1946 în Vlădeni, județul Ialomița, el a fost nu doar un mare portar, ci și un personaj unic în fotbal, cunoscut pentru stilul său de joc nonconformist și umorul inconfundabil.
Cariera de Club
Răducanu și-a început cariera la Sportul Studențesc, dar consacrarea a venit la Rapid București, unde a devenit un simbol al echipei.
- Rapid București (1965-1975) – A fost omul de bază în poarta Rapidului timp de un deceniu și a contribuit decisiv la câștigarea primului titlu de campion din istoria clubului, în 1967. De asemenea, a câștigat Cupa României în 1972 și 1975.
- Sportul Studențesc (1975-1978) – A revenit la clubul unde și-a început cariera, având evoluții solide.
- Steaua București (1978-1980) – Un transfer surprinzător la rivala Rapidului, unde a fost titular în mai multe meciuri.
- CSM Reșița și FC Baia Mare – Ultimele echipe pentru care a jucat înainte de retragerea sa în 1982.
Stilul său de joc era unic: ieșea curajos din poartă, dribla adversarii și chiar a marcat goluri din penalty. A fost considerat un precursor al portarilor moderni care joacă și cu piciorul.
Performanțe la Echipa Națională
Rică Răducanu a strâns 61 de selecții la echipa națională a României și a fost prezent la Campionatul Mondial din 1970, fiind primul portar român care a participat la un turneu final de Cupa Mondială.
Viața După Fotbal
După retragere, Răducanu a rămas un personaj popular, activând în diverse proiecte media și apărând în reclame și emisiuni TV. Umorul său și poveștile sale savuroase despre fotbalul de altădată l-au transformat într-o figură iubită de suporteri și fani ai sportului.
Moștenirea lui Rică Răducanu
Considerat unul dintre cei mai mari portari ai României, dar și unul dintre cei mai excentrici jucători din istoria fotbalului românesc, Rică Răducanu rămâne un simbol al pasiunii pentru fotbal, al spectacolului și al spiritului Rapidului.
